Adapostul porumbeilor

Porumbeii de carne, la fel ca si cei de zbor, prefera un adapost uscat, luminos si bine aerisit, insusiri ce pot fi usor obtinute din aseazarea adapostului fata de razele soarelui, si din folosirea anumitor materiale la constructia acestuia. In principiu se pot folosi materiale care sa poata fi usor intretinute ulterior, cu un grad de rezistenta ridicat la factorii de mediu si la agresiunea diversilor factori care provin chiar din activitatea desfasurata in interiorul adapostului.

Intretinerea porumbeilor este variata, in functie de asteptarile pe care proprietarul le are de la crescatoria sa. Se pot intretine intr-o columbarie facuta din materiale ieftine, in functie de capacitate, sau la nivel industrial in hale semideschise, urmarindu-se atent microclimatul.

Ca si regula generala, in cele mai multe crescatorii intretinerea se face in voliere semideschise, cu suprafata de 2.40 m latime cu 3.5 m lungime, spatiu in care se pot intretine pana la 24 de perechi, cu conditia ca partea inferioara a crescatoriei sa fie dotata cu gratar , in asa fel incat dejectiile sa poata fi colectate in partea inferioara a acestuia, cu indepartarea lor periodica, si cu o buna ventilatie a spatiului.

Ca si principiu de constructie este foarte important sa stabilim un numar macar aproximativ de perechi care vor popula adapostul. Densitatea care o suporta acestia in cresterea intensiva este destul de mare ajungand pana la 3 perechi pe metru patrat.

Crescatoria va fi impartita in compartimente, iar fiecare compartiment va contine un numar de boxe (cuibare) de reproductie. O pereche de porumbei va ocupa un cuibar, pe care il va pastra si apara o perioada destul de indelungata, de cele mai multe ori pana la excluderea lor din compartimentul respectiv. Un cuibar poate sa fie impartit in doua jumatati egale in partea posterioara, sau poate sa beneficieze de un cuibar pentru ponta, si unul de rezerva care va fi ocupat inainte de plecarea puilor din cuib.

Fiecare compartiment trebuie sa beneficieze de un hranitor, un adapator si un vas cu minerale (grit).

In cresterea intensiva este de preferat ca partea inferioara a adapostului sa fie constituita dintr-un gratar de lemn sau unul metalic pentru facilitarea eliminarii dejectiilor.